Adda, o tânără ardeleancă din județul Mureș, a devenit rapid o artistă iubită de public. Printre piesele cu care a cucerit audiența se numără „Îți arăt că pot” sau „Nu plânge Ană”. Frumoasa artistă se consideră o persoană simplă, muncitoare, care își dorește să ajungă cât mai sus.
Reporter: Bună Adda. Hai să vorbim puțin despre piesa „Nu plânge Ană”. Cine e de fapt Ana?
Adda: Ana este amanta. Este amanta din povestea creată de maestrul Ioan Bocșa, iar eu am făcut o reinterpretare din punctul de vedere al nevestei. Cred că foarte multe femei s-au regăsit în piesa asta pentru că am atins un subiect real și prezent în viața noastră. La un moment am fost întrebată dacă piesa a fost inspirată din viața mea. Nu, nu e inspirată din viața mea, pentru că nu m-am confruntat cu o astfel de situație.
R. : Când ai început să cânți?
Adda: Eu cânt de la 11 luni. Părinții mi-au povestit că în momentul în care l-am vazut pe tata cu chitara, am lăsat jucăriile și îmi trebuia și mie să cânt. Cariera mea muzicală în adevăratul sens al cuvântului a început odată cu mutarea mea în București. Asta chiar dacă înainte am avut niște piese care au prins pe online, mi-am creat un fan-base și au fost oameni care m-au susținut, dar cum am spus, totul a început în momentul în care am plecat spre București.
R. : Adda, când era copil. Erai un copil năstrușnic?
Adda: Eram un copil cuminte, le cântam păpușilor. Nu făceam năzbâtii, însă timpul nu e pierdut.
R. : Ești un artist complet. Îți scrii singură muzica, dar pe lângă asta mai compui și pentru artiști români consacrați. Cu cine ți-a plăcut cel mai mult să lucrezi?
Adda: Mi-a plăcut cu toți să lucrez, deoarece de la toți am învâțat câte ceva. Spre exemplu, Laurențiu Duță este o persoană extrem de calmă. Eu sunt mai agitată puțin, chiar dacă sunt ardeleacă, dar când am scris cu el niște piese, totul era foarte relaxant. Era o atmosferă zen. Dar mi-a plăcut cu toți să lucrez, cu Shift, Marius Moga, WhatsUp. Toți sunt niște oameni tare faini.
R. : Piesa „Îți arăt că pot” a devenit un fel de imn pentrun foarte multă lume. Cum a luat naștere piesa?
Adda: Totul a început într-o dimineață, după ce m-am plimbat prin parc. Am ajuns acasă și eram supărată că nu ma mai lansez odată pe piața muzicală, și din dorința mea de a mă știe o țară întreagă, nu doar câteva persoane pe internet, a luat naștere piesa asta. Mă bucur că piesa a prins atât de bine și la mulțumesc oamenilor că îmi ascultă muzica.
R. : Să revenim puțin asupra Anei. Practic, cum ți-a venit ideea să scrii o replică piesei?
Adda: Să fiu sinceră ideea mi-a venit la duș. Mi-a intrat în cap, o fredonam și am făcut referenul, am păstrat câteva versuri din piesa originală. Și pe urmă tot la duș, am scris prima strofă. De regulă eu nu mă forțez să scriu o piesă, să zicem că stau două ore sp scriu versurile. În momentul în care am o idee o scriu pe hârtie. Cea de-a doua strofă am scris-o în drum spre un concert din Iași. Sinceră să fiu, nu mă așteptam la ca piesa să prindă așa bine, dar evident că mă bucur mult.
R. : Care crezi că este rețeta pentru a te putea menține pe piața muzicală românească?
Adda: Sinceră să fiu, eu încă nu am aflat-o. Adică am momente în care simt că sunt stăpână pe situație și pot să fac orice pentru că sunt puternică și momente ca fiecare om când mă prăbușesc și mă întreb că ce aș putea face, că trebuie să scot o piesă mai bună decât precedenta, îmi pun tot felul de întrebări. Îmi pun tot timpul întrebările astea pentru că tot ceea ce se întâmplă pe piața muzicală românească e imprevizibil. Dar cred că dacă îți dorești cu adevărat, vei reuși.
R. : Planuri de viitor? Poate Eurovision?
Adda: La Eurovision nu m-am gândit niciodată, nu cred că mi se potrivește, dar în schimb mi-ar plăcea să compun o piesă cu care să participe cineva la Eurovision, iar din noul val de artiști, îmi place foarte tare Nicoleta Nucă, o prezență și o voce foarte puternică și cred că se potrivește în acest peisaj al Eurovision-ului.
R. : Povestește-mi puțin de Forza Zu. Cum e să cânți în fața a câtorva zeci de mii de oameni? E „înfricoșător”?
Adda: Pentru mine nu e prima oară când cânt. Esta a treia oară când iar parte la eveniment. Nu este înfricoșător, dar este o presiune imensă pe care o susții în spate. Sunt emoții foarte mari, dar în momentul în care vezi că atâtea voci îți cântă piesa, nu există cuvinte prin care să descrii ceea ce simți ca artist. Efectiv, vibrează totul în jurul meu.
R. : Adda în trei cuvinte
Adda: muzică, ciocolată și liniște