E o zi urata de toamna! Si in lipsa de ocupatie m-am gandit sa incep sa rescriu pe blog…Poate ca am lasat ca timpul sa-si infiga prea adanc coltii in propria-mi existenta. Poate de aceea am incetat sa scriu pe blog, sau poate din nepasare. E un sentiment la care cred ca nu voi afla raspunsul prea curand. S-au intamplat multe de la ultimul post pe blog, poate chiar prea multe. Aici balanta e in echilibru. Toate lucrurile urate si nedorite din viata mea intotdeauna au avut revers, lucru ce ma face sa cred ca Marele Anonim, asa cum Lucian Blaga il numeste pe Dumnezeu niciodata nu-ti da mai mult decat poti duce, sau daca iti da ceva rau, din acel rau intotdeauna, dar intotdeauna exista si un sambure de lumina si de speranta care te face sa mergi mai departe si sa-ti doresti sa te ridici din propria-ti cenusa, asemeni pasarii Phoenix si sa lupti pentru idealurile si telurile pe care ti le-ai propus. E pacat sa vezi ca de cele mai multe ori la teorie excelam, dar cand vine vorba de practica habar nu avem.
Printre altele am sa va spun cateva chestii care mi s-au intamplat de cand nu am mai postat pe blog:
-am reusit sa ajung sa vad Dunarea (am sa pun si poze cand o sa le primesc)
-mi-am marit notele la facultate :))
-nu am reusit sa trec pe un loc bugetat chiar daca mi-am marit notele
-a fost ziua mea, am mai imbatranit cu un an 😐
-s-ar putea ca la anul sa merg in Germania sa-mi vad visul implinindu-se
-m-am apucat sa citesc Faust, Divina comedie si Ultimul papa, carti care vi le recomand cu caldura
-ma obsedeaza serialul „The Vampire Diaries”
-mi-am propus ca la anul sa trec pe un loc bugetat la facultate, la momentul actual e lucrul care ma obsedeaza
Insa pana a-mi indeplini telurile trebuie sa las timpul sa-si urmeze traiectoria, sa incerc sa-mi las problemele pe seama lui, caci numai timpul are solutie la toate problemele.
